Muzician pe care il gasesti in orice antologie sau compilatie de istoria jazzului, socotit unul dintre gigantii genului.
A produs cu saxofonul sau, unul dintre cele mai frumoase sunete scoase de acest instrument.
Exceptand inceputul, a fost mereu lider de “band”, niciodata simplu instrumentist, traversand cateva epoci (genuri): cool jazz, latin jazz, bop, ajungand chiar sa cante fusion, impreuna cu Chick Corea.
Este cunoscuta influenta sa asupra latin jazz-ului, fiind unul dintre primii artisti straini acceptat in cercul brazilienilor (Antonio Carlos Jobim, Joao Gilberto, Laurindo Almeida) ca fiind unul de-al lor, incurajand si ajutand mult la imbogatirea jazz-ului cu sonoritatile samba si bossa nova. Cei care nu cunosc genul, sa nu creada ca este o muzica de caffe concert. Este ceva cu totul exceptional. Medicament adevarat pentru minte si suflet.
Reprezentativ pentru aceasta perioada este albumul Getz/Gilberto, cel care a lansat-o pe sotia lui Joao, Astrud Gilberto si marile hit-uri ale jazz-ului “The Girl From Ipanema” si “Desfinado”, cantate pana astazi de toate generatiile de muzicieni.
Nu cunosc deloc perioada fusion, dar sunt convins ca a avut si aici ceva de spus.
Din cate stiu eu a avut o perioada probleme cu drogurile si alcoolul, dar nu si-a consumat toata viata in acest mod, asa cu a facut alt mare saxophonist Charlie “Bird” Parker.
Cu siguranta este un artist ce nu trebuie ratat.