Ayreon - Into the Electric Castle (1998)

A space opera.

Un album foarte lung (102:35), mai space rock in prima parte si ceva mai progressive metal in a doua, dominat de personalitatea muzicala a lui Arjen Lucassen dar din care razbat uneori usoare influente: ceva Dire Straits si un flaut ca la Jethro Tull in Amazing Flight, altul mai a la Focus pe Time Beyond Time (ca doar flautist este nimeni altul decat Thijs van Leer), poate o instrumentatie ca la Dream Theater pe Across the Rainbow Bridge si pe The Garden of Emotions, putin Rush pe Tower of Hope, voci Beatles in The Mirror Maze, si usoare riffuri de chitara Queen pe The Two Gates. Influentele nu sunt dominante dar ele se simt totusi.

Doua piese mi-au placut mai mult. Prima e Valley of the Queens, cu o chitara acustica, un violoncel (sau poate un contrabas, pe care se pune un arcus), flaut, synth plus superba prestatie vocala a lui Anneke van Giersbergen acompaniata, cred, de Sharon Den Adel, iar a doua este mai intunecata, apasatoarea si filosofica Evil Devolution.

Un album concept care cu siguranta este indragit de fanii SF-ului si ai Space Opera, dar caruia eu nu ii dau mai mult de 3 stele, in parte datorita gusturilor mele mai eclectico-jazzistice dar si pentru ca mi-a dat senzatia ca muzica a fost uneori sacrificata in favoarea conceptului, devenind plata pe alocuri.

Aldi a scris:

pentru ca mi-a dat senzatia ca muzica a fost uneori sacrificata in favoarea conceptului, devenind plata pe alocuri.

corect