Mari regizori

Sa nu-l uitam pe Everett Ulysses McGill (Clooney), sa nu-i zic un anti-Ulise, ci un Ulise mai fraier (o cam incaseaza mereu) dar care este mai simpatic decat originalul si, in plus, si el isi atinge scopul.
Si mai e si Penelopa lui (Holly Hunter).

Coppola is lanseaza noul film inspirat din Eliade, cu care ocazie in articolul asta

http://www.cotidianul.ro/index.php?id=14902&art=37445&cHash=60cd461a0b

sunt consemnte in ultimul paragraf cateva pareri interesante ale maestrului. Sunt curios ce parere aveti, eu tind sa ii dau dreptate.

sarbatoare.. abia astept sa-l vad

Piotr, din ce n-ai vazut de Almodovar pana acum, iata recomandarile mele:

¿Qué he hecho yo para merecer esto!! (1984): 10. O capodopera. O drama casnica in clasa muncitoare madrilena, cu cateva acrosuri semiverosimile in lumea intelectuala. O prestatie incredibila a intregului cast, in centrul careia straluceste superba Carmen Maura. Multe din temele lui Almodovar sunt puse la lucru aici, si vor fi reluate mai tarziu, pe rand; asta insa nu face filmul o insailare, e un mecanism perfect. Tema majora din "Volver" de aici e luata, si sunt sigur ca aparitia Maurei in Volver e simbolica, o referinta la filmul in cauza, un fel de simbol al filiatiei. Cuvantul cheie e intensitate.

Matador (1986): 6. Bun. Nu stiu cum poate placea unui non-fan Almodovar, mie mi-au placut chestiile almodovariene din el, dar sunt si multe hibe. E cel mai neverosimil scenariu din toata cariera lui, filmul treneaza mult, imaginea nu-mi place in mod deosebit. Pare un film noir tratat in cheie Almodovar. Sunt fireste multe aspecte pozitive, intre care prestatiile actoricesti. In mod deosebit, aparitia debut intr-un Almodovar a lui Banderas, cu o prestatie superba. De vazut dupa ce ai trecut prin cateva Almodovaruri mai bune, ca sa nu descurajeze. Cuvantul cheie e suprareal.

Ley del deseo, La (1987): 9. Exceptional. Poate chiar 10, nu stiu. Un film mai concentrat, cu putine personaje, totul foarte tight si intens. Drama dintre un regizor de film, iubitul lui mai mult platonic si iubitul pasional infiltrat in poveste, jucat de Banderas. O lectie de regie. Cuvantul cheie e dragoste, asa cum nu te-ai gandit la ea.

¡Átame! (1990): 10. Capodopera. Un film si mai strans si mai intens, cu una din cele mai bune prestatii actoricesti de cuplu pe care am vazut-o vreodata si cu o imagine superba, una din cele mai reusite ale lui Almodovar. Pe scurt, Banderas e un golan ce sechestreaza o tipa de conditie buna ca s-o convinga sa-l iubeasca... si mai departe e un rollercoaster incredibil. Cuvantul cheie e dragoste, asa cum ar trebui s-avem parte de ea, macar o data-n viata.

Todo sobre mi madre (1999): 10. Una din marile capodopere ale filmului european, si primul Almodovar pe care l-am vazut, atras de afisul deosebit, in liceu, intr-o sala din oraselul meu, cu mine si inca un tip despre care nu stiu ce cauta acolo. Magic. Toate temele si procedeele lui Almodovar sunt puse la lucru in modul cel mai echilibrat posibil, departe de toate excesele (bune, toate) pe care le-a comis. Cel mai frumos omagiu adus femeilor. Din nou, un cast incredibil; o imagine superba. Un film pentru o viata. Cuvantul cheie e sensul vietii.

Pe primul loc e Tom Tykwer [Lola Rennt, Winterschlafer, Heaven, True, Der Krieger und die Kaiserin, Perfume]
pe 2: Chan-wook Park [Oldboy, Sympathy for Mr Vengeance, Lady Vengeance].
pe 3: Alfred Hitchcock [in special ptr Strangers on a Train si Psycho].
Adaug si altii de indata ce imi aduc aminte de dumnealor.

Lynch all the way as far as i'm concerned

Takashi Miike.

Dar de Jim Jarmusch ce parere aveti? Eu il consider genial

am filmografia, dar am vazut doar Stranger Than Paradise. domnul Jarmusch asteapta la usa sa fie vizionat... sa vedem cand voi avea timp. deocamdata sa termin cu Eastwood si Forman. pe lista de vizionari urmeaza alti doi mari cineasti (din care nu am avut ocazia sa vad decat un numar restrans de filme) si anume Visconti si Bunuel.

Recent, am vizionat cateva filme ale lui Luchino Visconti. As putea vorbi despre dansul pe larg, dar ma rezuma la cateva randuri. a debutat cu tulburatorul Ossessione, film ce da startul neorealismului italian. Filmul care m-a impresionat cel mai mult a fost Rocco e i suoi fratelli. E foarte puternic, toate structurile sale rezistand. Un montaj dificil (o poveste care sa inrameze alte 5 sub forma uneia) care da continuitate. Epicul Il Gattopardo si poemul filmic Morte a Venezia sunt operatii amanuntite, reprezentari psihologice, chiar portrete. Asimilarea flash-backurilor in cel de-al doilea film mentionat mi-au taiat respirarea. Numai la Resnais am mai vazut forta aceasta narativa.

hm... sa stii ca dupa ce termin cu Lynch trec si eu la aprofundat Visconti... mi-ai facut pofta

Inainte de '89 se zicea ca filmele sunt de 3 categorii: bune , proaste si rusesti.
De aceea eu am un film preferat care nu e film:
Andrei Tarkovski- Calauza. Mare minune cum a putut intr-un regim ateu sa voreasca despre Dumnezeu... vezi finalul filmului in special.

pentru mine a devenit un mare regizor Shane Meadows
unic, iar filmele sale desi sunt ambalate in comic contin o doza mare de tragedie ce dau universalitate povestii. ca estetica adopta un stil tipic englezesc (vezi mai ales Ken Loach).

de ce sunt filmele lui Meadows unice?
Twenty Four Seven - un film cu box care mi-a placut
A Room for Romeo Brass - pentru ca e un film social fara sa o arate deloc
Once Upon a Time in the Midlands - pentru ca a prins banalul provincialismului (fie el si englez) cu un spirit al senzationalului
Dead Man's Shoes - https://www.youtube.com/watch?v=ybEkQIGRWCo
This Is England - pe langa istoria istoria punkului (cum a devenit din moda un cacat ) si a miscarii skinhead spusa prin intermediului unui pusti de 12 ani, este rezumatul nationalismului
Somers Town - pentru ca actiunea se petrece la Londra iar protagonistii sunt doi copii (un "midlander" si un emigrant polonez) si o duduie din Paris

Fragmente dintr-un inteviu interesant cu Tarantino: http://revistacultura.ro/blog/2009/07/quentin-tarantino-despre-inglorious-basterds-interviu-xxl-in-cahiers-du-cinema/

"Karol, un Papă care a rămas om: - Un film exceptional ce l-am vazut acum doua zile. M-a tinut nedezlipit de ecran peste 3 ore. Fascinant!

un excelent interviu recent cu tarantino: http://www.villagevoice.com/2009-08-18/film/quentin-tarantino-the-inglourious-basterds-interview/1

ce mai ticluieste woody allen: http://www.telegraph.co.uk/culture/film/starsandstories/6243935/Woody-Allen-interview.html

Hal Ashby (Harold and Maude e poate cel mai frumos film pe care l-am vazut)
Terry Gilliam
Stanley Kubrick
John Cassavetes
Martin Scorsese
Paul Thomas Anderson

Wim Wenders
Michael Haneke
Werner Herzog

Alejandro Amenabar
Pedro Almodovar

Neil Jordan

Milos Forman
Kieslowski

Abbas Kiarostami

+Jane Campion si Isabel Coixet, ca sa nu fie doar barbati