Ce frumos suna progresivul cantat in italiana
“Dove il cielo si nasconde dietro monili di mille stelle,
dietro la polvere d'oro di un altro universo,
due pianeti in armonia, ruotano insieme nel loro regno,
dove ogni cosa non cambia all’infuori del tempo.”Exista si o versiune a albumului in engleza, la care a pus umarul si Peter Hammill (doar la versuri) dar nu a avut succesul celei italiene. Si pot sa inteleg de ce.
Albumul incepe cu complexa piesa epica
Sospesi Nell Incredibile, cea mai buna de pe album.
Felona este o scurta balada vesela in care este utilizata chitara acustica, iar
La Solitudine Di Chi Protegge Il Mondo este lenta si te indeamna la meditatie. Orga de la inceputul lui
L'Equilbrio parca aduce aminte de Marillion (evident influentele sunt inverse), pentru ca apoi sa devina una emersoniana. Urmeaza
Sorona care este trista
“Da giorni ormai lontani
persi nel tempo in questa terra grigia…”Mai putin melodioasa decat precedentele
Attesa Inerte induce o atmosfera stranie, basul facandu-se foarte bine simtit.
Ritratto Di Un Mattino incepe in aceeasi atmosfera stranie dar care se risipeste repede ajungand la una optimista, iar
All Ínfuori Del Tempo este o alta balada cu chitara clasica. Albumul se incheie cu
Ritorno Al Nulla.
“Felona e Sorona” este un album dominat de orga lui Toni Pagliuca si poarta un indemn spre meditatie.
Nu ratati videoclipul urmator, este o frumusete
https://www.youtube.com/watch?v=Rt_nS4GyrDQ