ce ascultati chiar acum?

avant-prog din cel hardcore, bazat pe free-jazz. gen ZU. suna bine.

^ exceptional

Tu ai mai facut altceva azi?

nope

Sulle corde di Aries - sublim

H to He a scris:

metalul extrem este artificial, nu are trairile jazz-ului.

Bine ca steti voi naturali.



Toshimaru Nakamura - Dance Music (2008)

True dance music.

mi-a placut Creatures din 2003, Fortunate Observer Of Time (2005) da pe langa, dar nu grav. aici, prima ascultare deocamdata nu ma satisface.

Chiraiala nu ma incanta, iar restul e ceva ce insusi el a mai realizat si developat mai bine. Poate il pastrez, complementar, dar Cathode e baza.

^ De acord oarecum (banuiesc ca te referi la bucatile mai turbulente, prima si ultima, cand zici ca nu te incanta). Si eu prefer catodul, dar imi place si asta - in special imi plac vocile distincte ale participantilor - Krebs si Sugimoto apar doar aici si fiecare isi aduce propria lume sonora in ansamblu. Se pare ca ideile/estetica de pe albumele astea sunt dezvoltate pe Ensemble Cathode (2002) si Core Anode (2008), pe care nu le stiu deocamdata.



Patrick Farmer - Apis mellifera, Moved to and fro (2009)

Muzica bantuitoare, bazata pe inregistrari ale unor albine/stupi cu microfoane de contact, prelucrate in diverse feluri.

andu a scris:

avant-prog din cel hardcore, bazat pe free-jazz. gen ZU. suna bine.

Prevad o dependenta

Christ, doua ore jumatate fiecare. Toata dupa-amiaza mi se duce.

albumul "oficial" al lui marius de la babylonoise

http://ferun.bandcamp.com/album/halucino-j

frumos

Aranis - 2009 - Songs From Mirage

Fasait de pres, afara pe hol. Oren Ambarchi stie ca i-au sosit prietenii, se duce sa le deschida, le zice sa intre fara sa faca mult zgomot. Domnii Yoshihide si M. sunt curiosi, arunca o privire in camera de zi, le place intotdeauna sa desluseasca ambianta unei incaperi de cum intra in ea. Televizorul e pornit, dar sare haotic si nedefinit intre doua canale, intermitente si paraziti. Sunetele pardesiurilor puse in cuier si a gentilor lasate pe fotoliul apropiat. Ambarchi se duce in bucatarie: sunetul usii frigiderului deschizandu-se si inchizandu-se, sunetul paharelor de sticla puse pe taburetul de lemn, sunetul bauturii turnate putin cate putin. Dl. Yoshihide are un radio mic, tot rasuceste la frecvente, sperand sa capteze ceva, dar nimic. "De zile intregi", exclama. "Mm. Stiu." zice Ambarchi, aratand inspre televizor. Dl. M. isi deschide iPhone-ul, apasa pe tastele sonore, butoneaza prin meniuri, apoi exclama si el nervos, "fara semnal, sa-mi...".

Ambarchi observa abia acum prezenta unei a treia persoane. "Ah, da" zice dl. M. "el e domnul Avenaim". "Si ce-i cu el?" intreaba Ambarchi. "Las' ca e interesant. Robbie, arata-i ce stii". Dl. Avenaim se porneste pe neasteptate sa imite vocal zgomotele si semnalele televizorului. "The hell!?" exclama Ambarchi. "Numai cu ciudatii pamantului stii sa te asociezi?"

Se uita la ceas, devine usor alarmat, pleaca in camera de vizavi. Dl. Yoshihide stie despre ce-i vorba, le spune celorlalti sa-l vina si ei. Il gasesc pe Keith Rowe intins in pat, cuplat la aparate. Sunete de oscilatoare, al stropilor lenti din flacoane, al ventilatoarelor supraincarcate, fornaitul mosului. O caseta cu muzica concrete se deruleaza greu, sincopat, la volum mic. Reintorsi in living, Ambarchi se pune la birou, scoate transmitatorul radio, si incearca minute bune mai multe frecvente, gliseaza cu undele radio, nimic stabil, intereferente masive. Dl. Yoshihide trebaluieste distrat la televizor, Avenaim e afara pe balcon, miscand antena. Dl. M. sesizeaza schimbari in camera lui Rowe, se duc toti si isi dau seama, disperati, ca batranul se duce. Sunetul pulsului e plat, ascede, dar se stinge totodata.

(2002)

Daca stii povestea, sesizezi (in principiu usor) si conceptul in cadrul derularii fiecarei piesei - pe a doua piesa de pe acest volum, emotiile "dezintegrarii" mi s-au parut cat se poate de puternice. Procedeele tehnice si stilistice trebuie sa fie ceva mai dificile, altfel Basinski n-ar fi zeificat pentru ce face, in special pentru acest proiect.

Ricochet a scris:

Fasait de pres, afara pe hol. Oren Ambarchi stie ca i-au sosit prietenii, se duce sa le deschida, le zice sa intre fara sa faca mult zgomot. Domnii Yoshihide si M. sunt curiosi, arunca o privire in camera de zi, le place intotdeauna sa desluseasca ambianta unei incaperi de cum intra in ea. Televizorul e pornit, dar sare haotic si nedefinit intre doua canale, intermitente si paraziti. Sunetele pardesiurilor puse in cuier si a gentilor lasate pe fotoliul apropiat. Ambarchi se duce in bucatarie: sunetul usii frigiderului deschizandu-se si inchizandu-se, sunetul paharelor de sticla puse pe taburetul de lemn, sunetul bauturii turnate putin cate putin. Dl. Yoshihide are un radio mic, tot rasuceste la frecvente, sperand sa capteze ceva, dar nimic. "De zile intregi", exclama. "Mm. Stiu." zice Ambarchi, aratand inspre televizor. Dl. M. isi deschide iPhone-ul, apasa pe tastele sonore, butoneaza prin meniuri, apoi exclama si el nervos, "fara semnal, sa-mi...".

Ambarchi observa abia acum prezenta unei a treia persoane. "Ah, da" zice dl. M. "el e domnul Avenaim". "Si ce-i cu el?" intreaba Ambarchi. "Las' ca e interesant. Robbie, arata-i ce stii". Dl. Avenaim se porneste pe neasteptate sa imite vocal zgomotele si semnalele televizorului. "The hell!?" exclama Ambarchi. "Numai cu ciudatii pamantului stii sa te asociezi?"

Se uita la ceas, devine usor alarmat, pleaca in camera de vizavi. Dl. Yoshihide stie despre ce-i vorba, le spune celorlalti sa-l vina si ei. Il gasesc pe Keith Rowe intins in pat, cuplat la aparate. Sunete de oscilatoare, al stropilor lenti din flacoane, al ventilatoarelor supraincarcate, fornaitul mosului. O caseta cu muzica concrete se deruleaza greu, sincopat, la volum mic. Reintorsi in living, Ambarchi se pune la birou, scoate transmitatorul radio, si incearca minute bune mai multe frecvente, gliseaza cu undele radio, nimic stabil, intereferente masive. Dl. Yoshihide trebaluieste distrat la televizor, Avenaim e afara pe balcon, miscand antena. Dl. M. sesizeaza schimbari in camera lui Rowe, se duc toti si isi dau seama, disperati, ca batranul se duce. Sunetul pulsului e plat, ascede, dar se stinge totodata.

(2002)

Superb. Nu vrei sa faci un guest post pe blogul meu cu chestia asta? Dar vezi ca "domnul M." (Sachiko Matsubara) e domnisoara si cred ca domnului Otomo nu i-ar placea sa stie ca o confunzi. Tare faza cu Rowe intins pe pat, Doamne fereste!

In alta ordine de idei,



Tudor Gheorghe - Petrecerea cu taraf 1 (2002)

Unul dintre albumele mele preferate. Nervos si autentic ca la mama lui. O mostra aici pentru curiosi: https://www.youtube.com/watch?v=ufH1GYoI-o0

\m/\m/\m/

Experimental Q - 1976 (?) - Amintiri despre viitor (?)

My bad cu Sachiko.

Cum vrei cu postarea, onorat. Detaliile de corecturi (pe langa schimbarea de sex al M. / al M.-ei), editari si postare ti le las tie, in calitate de administrator.

Mentionez insa ca albumul e de trei stele pentru mine (nu stiu deci cat de potrivit "blogului cu muzica foarte buna"), am parcurs deja Yoshihizi mai "badass", lucru aprobat si de tine. M-a inspirat mai mult sa improvizez o situatie, decat sa ma gandesc cu ce e sesiunea asta mai interesanta decat atatea altele.

P.S.: Adevar grait-a Stilton in recenzia de pe RYM. Cum D-zeu reusesc cinci oameni sa produca si calibreze atat de putin material sonor?

^ Nu e putin, trebuie doar ascultat pe boxe bune. De fapt eu n-am ascultat albumul (banuiesc ca e vorba de Thumb, la mine nu se vede poza), sincer nici n-am auzit pe nimeni vorbind despre el (din aceeasi perioada si cu unii dintre aceiasi oameni, discurile cele mai laudate sunt Good Morning Good Night cu Otomo/Sachiko/Toshi Nakamura si Duos for Doris cu Rowe/Tilbury). Dar e prea buna recenzia - ramane valabil, tirmite-mi textul si albumul il urc eu, poate saptamana asta mai reusesc un post-doua.

Stiu de Good Morning Good Night, va urma...

Iar cu putin n-am facut aluzie la finetea gen Eleh. In Thumb "se intampla" multe, sunt fluctuatii s.a., dar tot mi se pare la foc mic.

Text trimis (mesaj privat) [anunt de siguranta]

O trupa de jazz rock/fusion cu prog cit cuprinde necunoscuta si foarte buna