ce ascultati chiar acum?

^ eu sunt praf ( sau muci)

andu a scris:

^ plagiu dupa coperta "yellow fever"!

Mi-a luat un pic sama prind la ce te referi:





Richard Youngs - Sapphie (1998)

Un album acustic, chitara si voce, despre un caine. Un fost caine, mai precis. Si despre posibilele campuri verzi pe care umbla sufletul lui dupa ce si-a abandonat trupul cainesc. Un album sensibil.

Steve Hackett - Voyage of the Acolyte (1975) - un album care nevoie de prezentari si explicatii.

^ Nu-mi place Voyage of the Acolyte de nici o culoare, niciodata n-am inteles de ce. Am reascultat de curand Out of the Tunnel's Mouth a doua oara (dupa o prima auditie entuziasta) si, spre stupefactia mea (influenta proasta a lui Andu?), mi s-a parut superslaban. Un fel de apa de ploaie diluata cu apa de la chiuveta. Sunt confuz, Wild Orchids imi place la nebunie, si asta dupa n ascultari pe timp de cativa ani, deci nu e ca si cum as avea ceva cu omul - dimpotriva.

Uroboros a scris:

^ Nu-mi place Voyage of the Acolyte de nici o culoare, niciodata n-am inteles de ce. Am reascultat de curand Out of the Tunnel's Mouth a doua oara (dupa o prima auditie entuziasta) si, spre stupefactia mea (influenta proasta a lui Andu?), mi s-a parut superslaban. Un fel de apa de ploaie diluata cu apa de la chiuveta. Sunt confuz, Wild Orchids imi place la nebunie, si asta dupa n ascultari pe timp de cativa ani, deci nu e ca si cum as avea ceva cu omul - dimpotriva.

are Hackett cateva albume care nu-mi plac nici mie, dar Acolytul mi se pare foarte bun; n-am ascultat ultimul album.

Si Wild orchids mi-a placut f mult.

oricum Acolyte e considerat Genesis-ul lipsa

Stiu, de aia nu inteleg de ce nu-mi place. Poate pentru ca nu-i mai vad rostul in anul cand a aparut, poate productia, poate absenta lui Gabriel si/sau prezenta doar episodica a lui Collins care mi se pare ca dadeau farmec Genesisului... Nu stiu sigur. Adica And Then There Were Three de pilda imi place mult, asta nu. Ma rog, sa nu insistam.

Uroboros a scris:

Tind sa zic ca varianta scurta de pe ep-ul Live at St. Olave's Church imi place mai mult - poate pentru ca am ascultat-o prima.

Nu si pentru mine. Am ascultat si eu insertul scurt de pe ep. Cantatul e mai precar, dar asta se poate intelege intr-o situatie live vs. studio. Dar, unu, devine prea agitat, agresiv, exagerand si cu falsetul, iar doi, imi lipseste taman restul. Armoniile drone de pe original sunt indeajuns de bune, dar acel descrescendo al vocii (pana la cea mai mica soapta) si a doua secventa lirica ("all of your ...") fac piesa de nota 10.

Ghost, din 1999, folk, ceea ce mi s-a parut interesant, pentru ca Ghost de mai tarziu sunt psych prog in toata regula.

Uroboros a scris:

Stiu, de aia nu inteleg de ce nu-mi place. Poate pentru ca nu-i mai vad rostul in anul cand a aparut, poate productia, poate absenta lui Gabriel si/sau prezenta doar episodica a lui Collins care mi se pare ca dadeau farmec Genesisului... Nu stiu sigur. Adica And Then There Were Three de pilda imi place mult, asta nu. Ma rog, sa nu insistam.

ma bucur sa vad ca And Then There Were Three mai place si altcuiva; e unu' din favoritele mele Genesis, sincer sa fiu.

Ultima azi: Sahara Surfers - Spacetrip on a Paper Plane (poza prea mare, hai un link)

Surpriza placuta. Prospetime.

^ Suna leit Kyuss la unele faze (minus vocea). Mmmmm, Kyuss... ce bine ca mi-am amintit de ei.



[/b]Kiko Loureiro - Universo Inverso (2006)[b]

Chitarist la Angra, Kiko scoate de ceva ani albume solo care mie imi plac mult de tot - in general as zice mai mult decat albumele trupei de baza, care de multe ori (in special in ultima vreme) cad in cliseisme si patetisme power metal, desi sunt multe comori si acolo. Albumul asta e special pentru ca, al doilea fiind, e total diferit de primul si al treilea, mai exact pe asta canta jazz. Cu o trupa de brazilieni de care n-a auzit nimeni. Care rup, rup tot ce misca. Latin jazz supercatchy, dar complicat si progresiv, cu contrapunct, masuri compuse, the works. Si solouri de chitara nesperat de bine integrate in context.

Uroboros a scris:

Am reascultat de curand Out of the Tunnel's Mouth a doua oara (dupa o prima auditie entuziasta) si, spre stupefactia mea (influenta proasta a lui Andu?), mi s-a parut superslaban. Un fel de apa de ploaie diluata cu apa de la chiuveta.

mwhahahaha

mie imi place Voyage Of The Acolyte. nici The Geese And The Ghost al lui Anthony Phillips nu-ti place?

^ cum e, sunt si cantece noi?

suna foarte bine, productia e excelenta. ai zice ca e album facut de Jimi atunci, nu lipit din bucatele acum.

recenzia asta mi-a fost utila: http://www.progarchives.com/Review.asp?id=271642

andu a scris:

nici The Geese And The Ghost al lui Anthony Phillips nu-ti place?

Nici, desi nu l-am ascultat inca. Deci rasunsul sincer e nu stiu. O s-o iau ca pe o recomandare.

Uroboros, odata a scris:

Jean-Luc Guionnet - Non-Organic Bias (2009)

Un album monstruos - o data pentru ca e bun, inca o data pentru ca e lung, si a treia oara pentru ca e atat de dens. Pentru cine a fost incantat de albumul Eleh aparut anul asta la Touch (drooooone), Jean-Luc e intr-o zona asemanatoare (pe albumul asta, ca in rest canta de la EAI la jazz), dar unde Eleh sunt mai degraba formalisti, bibilind sunetele, Guionnet e visceral, tumultos, profund.

Se canta acum si la mine.

capodopera, dupa umila mea parere.