Classical music box

Joi dimineata, de la 10.30 (ora Parisului, daca nu ma insel), France Musique difuzeaza inregistrarea concertului simfonic la care am fost eu (Martinu, Schnittke, Beethoven). Link

^ Acompaniament perfect pentru cafeaua mea de dimineata...

Ricochet a scris:

Joi dimineata, de la 10.30 (ora Parisului, daca nu ma insel), France Musique difuzeaza inregistrarea concertului simfonic la care am fost eu (Martinu, Schnittke, Beethoven). Link

L-am inregistrat. Ici.

Damn, am uitat complet. Sar'na pentru inregistrare

Heh, eu as fi pariat ca nici nu te-ai trezit pana la 12.

ai uitat ca de cateva saptamani am intrat in regim de reorganizare/restructurare

Erata la simfonia de Beethoven, mi-a scapat "nr.3" in loc de "nr.5" cand am numit fisierele.

L-am reascultat, suna fain, valoros, dar a fost cu totul special sa ma aflu acolo.

Fac un maraton special maine, prelungindu-l, din cauza materialului vast, si luni. Mi se pare mai potrivit sa notez aici, si nu la "Ce ascultati".

Concerte pentru pian ale secolului XX - Sonntag

Alexander Goedicke - Piesa de concert (1901)
Stephen Combs, Martin Brabbins, BBC Scottish Symphonic Orchestra

Alexander Glazunov - Concertul pentru pian nr.2 (1901)
Stephen Combs, Martin Brabbins, BBC Scottish Symphonic Orchestra

Johann Sinding - Concertul pentru pian nr.2 (1901)
Roland Keller, Jorg Faerber, Berlin Symphoniker

Ferruccio Busoni - Concert pentru pian (1902-4)
John Odgon, Daniel Revenaugh, Royal Philarmonic Orchestra

Sergei Rachmaninoff - Concertul pentru pian nr.3 (1909)
Arcadi Volodos, James Levine, Berliner Philarmoniker

Max Reger - Concert pentru pian (1910)
Gerthard Oppitz, Hardt Stein, Bomberger Symphoniker

Mili Balakirev - Concert pentru pian (1911)
Michael Ponti, Siegfried Landau, Westphalian Symphonic Orchestra

Sergei Prokofiev - Concertul pentru pian nr.2 (1913)
Evgeny Kissin, Yuri Temirkanov, N/A

Sergei Prokofiev - Concertul pentru pian nr.3 (1917)
Vladimir Ashkenazy, Andre Previn, London Symphonic Orchestra

Nikolai Medtner - Concertul pentru pian nr.2 (1920-7)
Nikolai Demidenko, Jerzy Maksymiuk, BBC Scottish Symphonic Orchestra

George Antheil - Concert pentru pian (1922)
Michael Rische, Grant Lllewellyn, BBC Symphonic Orchestra

Hans Pfitzner - Concert pentru pian (1922)
Volker Banfield, Wener Andreas Albert, Munich Philamoniker

Igor Stravinsky - Concert pentru pian si instrumente de suflat (1924)
Olli Mustonen, Vladimir Ashkenazy, Deutsches Symphonik Orchester Berlin

Alban Berg - Kammerkonzert (1925)
Daniel Barenboim, Pinchas Zukerman (vioara), Pierre Boulez, Ensemble Intercontemporaine

George Gershwin - Concert pentru pian (1925)
Andre Previn (solist si dirijor), Pittsburgh Symphonic Orchestra

Bohuslav Martinu - Concertul pentru pian nr.1 (1925)
Emil Leichner, Jiri Belohlavek, Czech Philarmonic Orchestra

Bela Bartok - Concertul pentru pian nr.2 (1930-1)
Vladimir Ashkenazy, Georg Solti, London Symphonic Orchestra

Maurice Ravel - Concert pentru pian (1931)
Kristian Zimerman, Pierre Boulez, Cleveland Orchestra

Francis Poulenc - Concertul pentru doua piane (1932)
Arthur Gold, Robert Fizdale, Leonard Bernstein, New York Philarmonic Orchestra

Aram Khachaturian - Concertul pentru pian (1936)
Constantine Orbelian, Neeme Jarvi, Scottish National Orchestra

Benjamin Britten - Concert pentru pian (1938)
Sviatoslav Richter, Benjamin Britten, English Chamber Orchestra

Arnold Schonberg - Concert pentru pian (1942)
Mitchido Uchida, Pierre Boulez, Cleveland Orchestra

Bohuslav Martinu - Concertul pentru doua piane (1943)
Piano Duo Genova & Dimitrov, Eiji Oue, Radio-Philarmoniker Hannover

Heitor Villa Lobos - Concertul pentru pian nr.1 (1945)
Cristina Ortiz, Miguel Gomez-Martinez, Royal Philarmonic Orchestra

Galina Ustvolskaya - Concert pentru pian (1946)
Oleg Malov, Dmitri Liss, The Ural Philarmonic Orchestra

Impresii:

- Goedicke a scris o piesa de concert frumoasa, concertul lui Glazunov, de pe acelasi disc, a fost mult mai putin interesant
- se simte romantismul in primul deceniu, in schimb n-am putut sa-mi dau seama usor unde are loc o ruptura, o schimbare; multe dintre acest concerte au fost lucrari mature, asadar produsul unor compozitori cu o viziune novatoare deja formata, nu ele insele piese-manifest
- Busoni a tinut sa se dea mare, cam asa cum a incercat si Respighi cu poemele simfonice; concertul sau este, se pare, cel mai lung (cinci parti, peste o ora), e in multe locuri mai mult o simfonie cu pian obligatto, aduce si corul la final...totusi, niciun semn de futurism sau avantgarda, e lucrare cel mult post-romantica
- Prokofiev ramane \m/ \m/
- primul concert a lui Antheil a ramas necantat inca 80 de ani dupa ce a fost compus; suna fain, ciudat, bazaconic, un puzzle; Stravinski e trecut la influente: curios lucru, concertul maestrului nu mi-a placut la fel de mult
- Berg - al doilea \m/ \m/ al zilei; replica lui Schonberg e si ea interesanta
- dragut Gershwin, mai putin stereo-jazz-tipic decat altele post-Rhapsody
- am ales primul concert a lui Martinu, care e destul de simplu, ma astept ca restul (compuse si doua-trei decenii mai tarziu) sa fie mai bune; parti interesante, aluzive arhaic (romantism timpuriu, liric, sau chiar clasicism), dar aici Poulenc a fost si mai flagrant, preluand din Ceaikovski sau Haydn
- concertul lui Britten pare reusit, dar tocmai in timpul lui am suferit un puseu, si nu l-am ascultat cu atentie

Concerte pentru pian ale secolului XX (continuare) - Montag

Erno Dohnanyi - Concert pentru pian nr.2 (1946-7)
Martin Roscoe, Fedor Glushchenko, BBC Scottish Philarmonic Orchestra
John Cage - Concert pentru pian preparat (1950-1)
Leng Tan, Russel Davies, American Composers Orchestra
Dmitri Kabalevski - Concertul pentru pian nr.3 (1952)
Emil Gilels, Dmitri Kabalevski, USSR State Radio-TV Symphonic Orchestra
Rodion Shchedrin - Concertul pentru pian nr.1 (1954)
Rodion Shchedrin, Evgeny Svetlanov, USSR Symphonic Orchestra
Bohuslav Martinu - Concertul pentru pian nr.4 (1956)
Emil Leichner, Jiir Belohlavek, Czech Philarmonic Orchestra
Dmitri Shostakovich - Concertul pentru pian nr.2 (1957)
Leonard Bernstein (solist si dirijor), New York Philarmonic Orchestra
Andrzej Panufnik - Concert pentru pian (1961)
Ewa Poblocka, Kazimierz Kord, Warsaw Philarmonic Orchestra
Samuel Barber - Concert pentru pian (1962)
John Browning, Leonard Bernstein, New York Philarmonic Orchestra
Elliott Carter - Concert pentru pian (1964-5)
Ursula Oppens, Martin Gielen, Southwest German Radio Symphonic Orchestra
Rodion Shchedrin - Concertul pentru pian nr.3 (1973)
Rodion Shchedrin, Evgeny Svetlanov, USSR Symphonic Orchestra
Nikolai Kapustin - Concert pentru pian (1974)
Nikolai Kapustin, Oleg Lundstream, Oleg Lundstrem Jazz Orchestra
Morton Feldman - "Piano and Orchestra" (1975)
Hans Zender, Saarbrucken Radio Symphonic Orchestra
Nicolae Brandus - Concertul pentru pian nr.1 (1978)
Cristian Niculescu, Cristian Brancusi, Orchestra Nationala Radio
Alfred Schnittke - Concertul pentru pian si corzi (1979)
Victoria Lyubitskaya, Mark Gorenstein, Russian State Academy Orchestra
Gyorgy Ligeti - Concert pentru pian (1985-1988)
Pierre Laurent Aimard, Pierre Boulez, Ensemble Intercontemporaine
Witold Lutoslawski - Concert pentru pian (1987-88)
Kristian Zimerman, Witold Lutowlawski, BBC Symphonic Orchestra
Alfred Schnittke - Concert pentru pian la patru maini si orchestra de camera (1988)
Piano Duo Geneva & Dimitrov, Eiji Oue, Radio-Philarmoniker Hannover
Maia Ciobanu - Concert pentru pian si banda (1990)
N/A (sa fie inregistrarea cu Ilinca Dumitrescu?)
Nicolae Brandus - Concertul pentru pian nr.2 (1990-1993)
Inna Oncescu, Cristian Brancusi, Orchestra Nationala Radio
Magnus Lindberg - Concert pentru pian (1994)
Magnus Lindberg, Esa-Pekka Salonen, Finnish Radio Symphonic Orchestra
Pawel Szymanski - Concert pentru pian (1994)
Ewa Poblocka, Kazimierz Kord, Warsaw Philarmonic Orchestra
Horatiu Radulescu - Concert pentru pian "The Quest" (1996)
Othwin Sturmer, Lothar Zagrosek, Radio-Symphonic-Orchestra Frankfurt

Now we're talking! Sunt curios de pareri despre Feldman, Schnittke si Radulescu.

Apropo, tu nu prea iesi in oras asa, de felul tau, nu?

Heh, banuiam ca numai cu muzica din anii '60 incoace te pot ademeni.

(Si nu prea. Mi-au trebuit capitale europene, acu' sunt si mai plictisit de ce ma-nconjoara.)

Concertele romanesti sunt tot ce-am depistat pe internetz. As saruta maini pentru inregistrari cu alde Dragoi, Ijac sau Stroe.

Nici n-am auzit de ei. Nici de Brandus sau Ciobanu, de altfel. Iancu Dumitrescu are si el un concert pentru pian si orchestra... kind of , numit Reliefs (sau Reliefuri) care apare pe cd-ul Edition Modern 1005, scos in '93 dupa toate aparentele. Se aude deosebit de imfect si mie mi se pare dominat mai degraba de contrabas decat de pian, dar cred ca se califica.

Din prima parte a secolului ti-au scapat concertele lui Cowell (vreo trei se gasesc pe "American Piano Concertos" aparut in 2001 la Col Legno).

Din a doua parte, citez din ce am pe aici:

Bruno Maderna - Concerto for 2 Pianos and Instruments (am o inregistrare faina pe care nu pot s-o identific ca nimic aparut oficial)

John Zorn - Aporias (tu esti expertul, eu n-am ascultat asta)

Luciano Berio - Concerto II "Echoing Curves" plus Concerto for 2 Pianos and Orchestra (din nou, inregistrare cu Concertgebouw/Chailly ireperabila pe internet) - am pus acuma un pic si suna demential

Michael Nyman - The Piano Concerto (simplu dar bengos, aparut pe cd in '96 impreuna cu On the Fiddle si muzica pentru filmul "Prospero's Books" al lui Greenaway)

Toru Takemitsu - Riverrun (eu il am in varianta cu London Sinfonietta aparuta in '91, nu stiu cum suna, dar nu poate fi decat foarte tare)

Boulez tre sa aiba si el ceva, nu?

Nu mi-a scapat Cowell, dar n-am gasit.

Boulez are o simfonie concertanta pentru pian si orchestra. Am incercat totusi sa pastrez formatul de "concert pentru pian si orchestra" pe cat posibil, evitand alte forme (gen simfonie concertanta, fantezie, rapsodie etc.). Cred ca "Requia" lui Zorn e de acelasi fel, oricum nici nu are forma de concert (10 piese).

Am facut, desigur, exceptii, dar nu multe: "concertul cameral" al lui Berg, pianul preparat al lui Cage (doar nu era sa le iau pe cele pentru "toy piano"! ), Ciobanu a scris concertul pentru pian si banda magnetica.

Concertul pentru doua piane al lui Berio il am de trei zile la descarcat, merge incet. Jolivet, Babbitt, Milhaud merg si mai incet. M-ar interesa sa-i ascult si pe ceilalti pe care i-ai nomalizat.

Impresii:

Impresionant traseu, se transfigureaza stilul concertant in ultimul hal. Am inceput destul de lejer dimineata, cu un Dohnanyi II, virtuos si cu extras popular, dar dupa am cam spart nuci intre dinti tot restul zilei. Interesant insa cat de atras raman de aceste forme de muzica noua; pentru multi ar fi scandalos.

1)

Citat :

am ales primul concert a lui Martinu, care e destul de simplu, ma astept ca celalalte (compuse si doua-trei decenii mai tarziu) sa fie mai bune

s-a adeverit, concertul nr.4 "Incantatii" are parti mistice, repetitivism (nu proeminent, specific minimalism, dar evident si absorbind din energie), cu voci de vant din folclor sau un lirism simfonic pe care l-am remarcat deja din alte lucrari

2) concertele lui Panufnik, Barber, Carter au fost o prima serie neintrerupta de lucrari dificile. nu m-asteptasem la asta de la americani: deloc timizi, incurcand toate itele, mergand pe atonalism sau constructii calculate. concertul lui Carter chiar ar trebui sa aiba un "parental advisory" in acest sens

3) trebuie sa remarc si concertul nr.3 al lui Shchedrin, practic o tema doar cu variatiuni, doar ca parcurge traseul invers (variatiuni-tema). multe pasaje dure, zgomotoase, caderi nervoase, uf!

4) Kapustin a fost un moment de respiro. concert de jazz pentru pian si big-band (lol)

5) Schnittke continua sa ma atraga ca un magnet, chiar si cu momentele sale de anti-muzica. am ascultat concertul avand si partitura in fata, m-a absorbit. rolurile sunt mai simple decat de obicei, efectele nu. pianul e fie o voce individuala, cu motive ostinate, fie o voce a nebunie, alunecand in disonante stridente. orchestrei de corzi ii sunt rezervate momente polifonice extraordinare, in care fiecare instrument are o linie proprie. placut impresionat

6) Ligeti e si mai si; din ce-am auzit pana acum pentru pian (studii si alte piese mici), omul asta practic desface instrumentul, clapele, sistemul sonor al aparatului; parca orchestra (si latura ei simfonica) nu sufera la fel de mult

7) Lutoslawski mi-a placut mai mult, poate cel mai mult; nu atat de anormal sau imposibil, dar dificil de urmarit uneori si el; insa, fata de orice altceva, cred ca interpretarea a dat un plus: e incredibil cum Zimerman, creditat, printre altele, cu una din cele mai grozave interpretari ale concertelor de Beethoven, poate la fel de bine sa dea o interpretare umana solida unui concert atat de contemporan si rupt de realitatea muzicala obisnuita

8 ) a lu' Feldman concert e relativ conform asteptarilor: armonii si armonice, suspensii, sonoritati fine care trebuie ascultate la casti performante, lentoare si iz de infinit

9) Nicolae Brandus a compus un prim concert un pic prea elitist, intitulandu-l si "Dialogues vagues", fascinat probabil de Boulez, Cage si Niculescu laolalta, utilizand multa percutie si coliziune intre gutele suflatorilor, supraincarcand partitura solistului; al doilea concert mi s-a parut mai bun, are momente mai rafinate, de suspensie

10) "The Quest" al lui Horatiu Radulescu nu mi-a placut - cred, de fapt, ca m-am plans de simfonismul sau si cand am ascultat Cinerum. Mi se pare o lucrare compusa din doar doua idei majore, un mix intre o compozitie proprie, obsedanta, "eerie", care trebuie neaparat sa fie cantata si imitata la toate instrumentele, si citate folclorice din Rapsodiile lui Enescu sau altceva.


gata, am zis tot ce am avut de zis

Uroboros a scris:

Luciano Berio - Concerto for 2 Pianos and Orchestra (din nou, inregistrare cu Concertgebouw/Chailly ireperabila pe internet) - am pus acuma un pic si suna demential

Destul de foarte mijto. Dar zdruncina nervii tuturor: de la interpret la ascultator.

L-am luat de pe o compilatie de lucrari orchestrale si concertante care se pare ca nici nu exista oficial in aceasta forma: a mai fost E... il Momòto guarda l'infinito de Gianni Possio, Simfonia nr.2 de Alessandro Solbiati si Ruah de Ivan Fedele, care a fost cea mai frumoasa auditie dintre toate patru.

Ricochet a scris:

Impresii:

Impresionant traseu, se transfigureaza stilul concertant in ultimul hal. Am inceput destul de lejer dimineata, cu un Dohnanyi II, virtuos si cu extras popular, dar dupa am cam spart nuci intre dinti tot restul zilei. Interesant insa cat de atras raman de aceste forme de muzica noua; pentru multi ar fi scandalos.

1)

Citat :

am ales primul concert a lui Martinu, care e destul de simplu, ma astept ca celalalte (compuse si doua-trei decenii mai tarziu) sa fie mai bune

s-a adeverit, concertul nr.4 "Incantatii" are parti mistice, repetitivism (nu proeminent, specific minimalism, dar evident si absorbind din energie), cu voci de vant din folclor sau un lirism simfonic pe care l-am remarcat deja din alte lucrari

2) concertele lui Panufnik, Barber, Carter au fost o prima serie neintrerupta de lucrari dificile. nu m-asteptasem la asta de la americani: deloc timizi, incurcand toate itele, mergand pe atonalism sau constructii calculate. concertul lui Carter chiar ar trebui sa aiba un "parental advisory" in acest sens

3) trebuie sa remarc si concertul nr.3 al lui Shchedrin, practic o tema doar cu variatiuni, doar ca parcurge traseul invers (variatiuni-tema). multe pasaje dure, zgomotoase, caderi nervoase, uf!

4) Kapustin a fost un moment de respiro. concert de jazz pentru pian si big-band (lol)

5) Schnittke continua sa ma atraga ca un magnet, chiar si cu momentele sale de anti-muzica. am ascultat concertul avand si partitura in fata, m-a absorbit. rolurile sunt mai simple decat de obicei, efectele nu. pianul e fie o voce individuala, cu motive ostinate, fie o voce a nebunie, alunecand in disonante stridente. orchestrei de corzi ii sunt rezervate momente polifonice extraordinare, in care fiecare instrument are o linie proprie. placut impresionat

6) Ligeti e si mai si; din ce-am auzit pana acum pentru pian (studii si alte piese mici), omul asta practic desface instrumentul, clapele, sistemul sonor al aparatului; parca orchestra (si latura ei simfonica) nu sufera la fel de mult

7) Lutoslawski mi-a placut mai mult, poate cel mai mult; nu atat de anormal sau imposibil, dar dificil de urmarit uneori si el; insa, fata de orice altceva, cred ca interpretarea a dat un plus: e incredibil cum Zimerman, creditat, printre altele, cu una din cele mai grozave interpretari ale concertelor de Beethoven, poate la fel de bine sa dea o interpretare umana solida unui concert atat de contemporan si rupt de realitatea muzicala obisnuita

8 ) a lu' Feldman concert e relativ conform asteptarilor: armonii si armonice, suspensii, sonoritati fine care trebuie ascultate la casti performante, lentoare si iz de infinit

9) Nicolae Brandus a compus un prim concert un pic prea elitist, intitulandu-l si "Dialogues vagues", fascinat probabil de Boulez, Cage si Niculescu laolalta, utilizand multa percutie si coliziune intre gutele suflatorilor, supraincarcand partitura solistului; al doilea concert mi s-a parut mai bun, are momente mai rafinate, de suspensie

10) "The Quest" al lui Horatiu Radulescu nu mi-a placut - cred, de fapt, ca m-am plans de simfonismul sau si cand am ascultat Cinerum. Mi se pare o lucrare compusa din doar doua idei majore, un mix intre o compozitie proprie, obsedanta, "eerie", care trebuie neaparat sa fie cantata si imitata la toate instrumentele, si citate folclorice din Rapsodiile lui Enescu sau altceva.


gata, am zis tot ce am avut de zis

merci de postari, cand o sa am chef sa scap de oasepti si/sau sa ma relaxez dupa o saptamana groaznica o sa dau o vizita pe aici ca sa caut din concertele recomandate sau mai probabil nerecomandate.

Descris pe blogul de pe care l-am luat drept o "lucrare care nu se rusineaza de tonalismul ei", amintind de "voluptatea simfoniei a cincea de Mahler sau simfoniei a saptea de Bruckner".

Incepe



si incepe in forta

http://www.bbc.co.uk/proms/2010/whatson/1607.shtml

Radio Romania Muzical difuzeaza la noi, ora 10.

Compul e pe difuzoare, sucuri si snaksuri la indemana, poate si ceva de citit, pentru sase ore de acum incolo (o ora si ceva sunt pauzele intre acte, ma rog). Incepe Wagner, Die Meistersinger von Nürnberg, la BBC Proms.

Pentru Rico:

http://blog.allmusic.com/2010/07/23/pere-lachaise-paris-where-the-great-composers-go-to-decompose-part-ii/

Si inca una: http://boingbumchakro.blogspot.com/2010/07/despre-muzica-si-pasiune.html

merci!

Nice memories (& tired feet) @prima

Stockhausienii pot asculta diseara Jubilee, in direct de la Proms, incepand de la 7.30 (9.30 la noi). Pe BBC Radio 3, ca Romania Muzicala e ocupata*. Dupa asta se mai canta: Birtwhistle, Matthews, Bedford, Zimmermann si Schumann. Festivalul musteste de compozitori noi sau mai putin cunoscuti. Ieri am ascultat o simfonie de Hubert Parry din care jumatate e Mahler englezesc.

* pe RRM, la miezul noptii, e aniversat Cristian Soleanu. Jesus, cat de tarziu au mutat emisiunea Ancai Romeci, eu o stiam la 12.30 ziua.

^ soleanu? fain, o sa incerc sa urmaresc.