Ultimul film vazut

astept cu nerabdare!!!!

nici pe mine nu m-a fascinat peste masura moartea domnului lazarescu. este un film mult prea "deteatralizat" pentru ce am tot ingurgitat eu pana in acest moment. are ceva de spus filmul insa maniera este de asa natura incat reprezinta o realitate care ne-a plictisit pe toti. este genu de film care insa in afara ar soca fiindca viata occidentala nu "beneficiaza" de asemenea scene oferite de moartea domnului lazarescu.
...........si nu in ultimul rand, nu imi confera mie , ca roman, niciun reper de indentitate

Sa-mi fie cu iertare ca o sa fiu putin aspru, Z., dar... Daca reperele tale de identitate vin din afara, de pe o lista, ca sa le poti tu recunoaste ca atare, si nu vin dintr-o experienta interioara a ta, atunci nu au nici o valoare si edificarea ta spirituala e nula.

Pentru mine, faptul ca o bucata de realitate romaneasca poate fi privita cu un ochi transfigurator, transformata in spatiu propice pentru o experienta de tip epifanic, pusa fiind in pagina cu mijloace de capodopera a genului, e suficient sa se transforme intr-un reper. Identitar? Nu stiu, pentru ca identitatea nu e ceea ce cred eu ca e, ci matricea comuna a ceea ce dau din mine. Dar, nonetheless, un reper. Mai multe repere de acest fel populand un spatiu social formeaza o cultura, iar capacitatea lor de a se perpetua si in timp formeaza o traditie.

O da, Moartea Domnului Lazarescu este fenomenal; eu nu m-am putut sa ma simt in apele mele intreg filmul, atat de marcat am fost - la nivel sentimental.

N-am vazut 432 inca, abia astept.

Filmul de ieri, vazut pana la un moment:

Familia a ales HBO pentru filmul de seara, de parca filmele de duminica mai sunt ce au fost, in anii buni ai HBO-ului. Vremuri grele cu Christian Bale si Freddy Rodriguez. Christian Bale poate fi vazut si apreciat si in alte filme. In asta, interpreteaza un fost soldat ce viseaza sa se-nsoare si sa lucreze in LAPD, pentru un trai bun. Nu ajunge in LAPD, ci in FBI, cu o sarcina primita altundeva decat a vrut.

Filmul insa se axeaza mai mult pe prietenia dintre Bale si Rodriguez, care se plimba si isi pierd vremea prin oras si prin locuri periculoase (arme,droguri,mujeres...intelegi), ca niste baieti duri, dar, de fapt, pierduti in taria care o au. Filmul e surprinzator in excesul de dialog argotic si de refulare continua ce o au amandoi, drept buni prieteni.

Nimic extraordinar.

andu a scris:

Sa-mi fie cu iertare ca o sa fiu putin aspru, Z., dar... Daca reperele tale de identitate vin din afara, de pe o lista, ca sa le poti tu recunoaste ca atare, si nu vin dintr-o experienta interioara a ta, atunci nu au nici o valoare si edificarea ta spirituala e nula.

Pentru mine, faptul ca o bucata de realitate romaneasca poate fi privita cu un ochi transfigurator, transformata in spatiu propice pentru o experienta de tip epifanic, pusa fiind in pagina cu mijloace de capodopera a genului, e suficient sa se transforme intr-un reper. Identitar? Nu stiu, pentru ca identitatea nu e ceea ce cred eu ca e, ci matricea comuna a ceea ce dau din mine. Dar, nonetheless, un reper. Mai multe repere de acest fel populand un spatiu social formeaza o cultura, iar capacitatea lor de a se perpetua si in timp formeaza o traditie.

stai ca acu incerc sa imi amintesc ce am gandit aseara.. gata....
ma refeream la identitatea de roman, si de ce spun asta? pentru ca realitatea mea inconjuratoare este atat de kitschuita, globalizata si post-comunista incat nu are nimic care sa imi dea impresia ca traiesc intr-o romanie cu valori proprii.Nu as vrea sa crezi ca acu tot ce sugereaza romanismul in filme imi atribui, nu. ma ajuta sa imi fac o viziune a insusirilor acestui popor timorat de ani de tiranie si sa pretuiesc mai mult acele insusiri din mine care au tangente cu acea imagine.
sper ca m-am facut inteles mai bine

Am inteles perfect ce vrei sa zici din prima. Ce am zis ramane valabil.

aaa.. ok

sunt intr-un seinfeld maraton momendat[cu tot cu inside stories ]
pacat ca ultimele doo sezoane nu prea se gasesc.

Ultimul meu film a fost 4 saptamani, 3 luni si 2 zile. Si, la modul sincer, este foarte bun, desi, cu toata valva Palme D'or-ului, te poti astepta la ceva grandios. Nu e grandios, e scurt, direct, crud, rece si perfect. A trecut o zi si tot ma gandesc la multe secvente; probabil o sa treaca doua saptamani intregi...Otilia Anamaria Marinca joaca senzational.

Apocalypto / Mel Gibson - foarte bun (7/10)
Zelig / Woody Allen - exceptional (9/10)
Manhattan / Woody Allen - excelent (8/10)
Hannah and Her Sisters - capodopera (10/10)

Kill Bill vol1.
tarantino e el asa mai eah dar filmu nu e ptiu adica... e asa mai eh.
ce sa mai .. suprarealist

kill bill nu e suprarealist. e un omagiu adus filmelor de gen (actiune) clasice; japoneze si western.
a continuat linia omagiilor cu Death Proof.

da? i-auzi. atunci toate acele scene de mutilari si sange care tasneste ca dintr-o fantan arteziana .. nu tin de suprarealism?

nu. nu sugereaza nimic oniric, ireal. e o exagerare tipica filmelor de gen. asa cum in proiectul Grindhouse, Tarantino si Rodriguez au incercat un omagiu filmelor horror clasice, cu toate defectele incluse

mersi conasule

revazut "Blue Velvet"...aceeasi tesatura de mister suprapusa unui plan psihanalitic..tehnici lynch-iene, binecunoscute!!!

The New World / Terrence Mallick : 8/10, excelent, desi greu de digerat pe alocuri. Ca The Thin Red Line, minus actiunea

Daca zici ca este din categoria The Thin Red Line, atunci trebuie neaparat sa-l vad.
Thin Red... este filmul pe care l-am vazut de cele mai multe ori. La fiecare vizionare mai castig ceva. Cand am nevoie sa ma remontez ma uit la The Thin Red Line.

The Last King of Scotland este o ecranizare a unui best-seller.. asta deja spune multe .
dar am zis sa nu dau dovada de prejudecati si am incercat o experienta cinematica noua.. filmul, lansat in 2006, a primit multe premii oscar mi se pare dar eu nu vad nimic special la el... poate doar factorul istoric sa imi fi starnit interesul, in rest , bleah

Contrastez cu o foarte diferita parere, filmul mi s-a parut foarte bun, cu o performanta meritoasa din partea ambilor actori - desigur, cu F. Whitaker prevaland.

Mai degraba decat o ecranizare a unui roman, gandeste-te ca filmul acesta a fost unul biografic, la adresa unui tiran absolut, si ca multe scene (de la cea in fata multimii, in care a promis multe si prospere, la actele sale de nebunie, paranoia - si tot asa) au fost o reeditare a unor fapte si moment veritabil de reale.

da stiu dar si noi l-am avut pe ceausescu.. asta e un film menit sa impresioneze popoarele occidentale care in perioada postbelica au trait in puf..
ca sa vezi acolo ca la baza subiectului filmului sta antiteza intre promisiuni si statutul final de paranoie, socoteli, asta face filmul anticipabil..
ce nu mi-a placut, ca tot veni vorba de scena discursului din incipitul filmului, este filmat cu o dimanicitate de parca ar fi punctul culmiant al unui film de actiune.. vezi camera care urmareste cu obiectivul ba mana cu care se gesticuleaza ba capetele care topaie in public.... apoi scena in sine este prea patetica pentru mesajul banal al discursului... si Emil Constantinescu zicea in 96 ca el face nu spune si Adrian Nastase in campanie din 2004 avea deviza "Faptele sunt politica mea."
aa si daca scenele cu cadavre torturate sunt dezgstatoare si repugnanate, apoi cadavrele de napalm din Vietnam???? alea ce mai sunt??

Filmul este unul dintre cele care sa arate cruzimea dictatoriala multor oameni ce nu au cunoscut (inca tin minte, eu insumi, cum i-am spus unui american ca noi am trait imposibil in comunism, iar el a spus: "reaaaaaally?!?!"), dar nu este un film al tuturor cruzimilor dictatoriale, astfel incat sa ne gandim la Ceausescu, la Vietnam, la Pinochet si la altii. Poate doar la alte cazuri ale Apartheidului.

Planul dinamic de care vorbesti mi-a placut teribil; a fost "brutal" si "miscator", transpus din evlavia seaca a lui Idi Amin. Filmul s-a calmat apoi pana cand "sefu' mare" a ajuns turbat si paranoic.

Faptele de tortura nu sunt dezgustatoare de dragul dezgustatorului, pentru mine, ci au aratat faptele din umbra unui om politic vazut atat de relaxat (caci in plan psihologic, omul asta a fost pur si simplu dement).

Asta (printre altele) mi-a placut si mi-a zis mie.

Punch Drunk Love al lui Paul Thomas Anderson, un film drag mie, cu care m-am intalnit intai intamplator, intr-o noapte pe TVR, o experienta minunata in mic (si n-a fost singura pe care TVR-ul mi-a mijlocit-o; si apropo, kudos TVR-ului, care e singura televiziune care - programatic - nu taie formatul original al filmelor pe care le difuzeaza, ca sa le potriveasca in formatul patrat al ecranului de televizor).

Nehotarat intre 7 si 8, adica "foarte bun" si "excelent". O prestatie exceptionala a lui Adam Sandler (rolurile de retarzi, cat de grele!) si a intregului cast. O coloana superba excelenta a minunatului Jon Brion, pe care il iubesc pentru "Eternal Sunshine of the Spotless Mind" si colaborarile cu Fiona Apple. O regie superba, culmea, in filmul cel mai putin pretentios al lui Anderson. 8!

Ricochet a scris:

Filmul este unul dintre cele care sa arate cruzimea dictatoriala multor oameni ce nu au cunoscut (inca tin minte, eu insumi, cum i-am spus unui american ca noi am trait imposibil in comunism, iar el a spus: "reaaaaaally?!?!"), dar nu este un film al tuturor cruzimilor dictatoriale, astfel incat sa ne gandim la Ceausescu, la Vietnam, la Pinochet si la altii. Poate doar la alte cazuri ale Apartheidului.

Planul dinamic de care vorbesti mi-a placut teribil; a fost "brutal" si "miscator", transpus din evlavia seaca a lui Idi Amin. Filmul s-a calmat apoi pana cand "sefu' mare" a ajuns turbat si paranoic.

Faptele de tortura nu sunt dezgustatoare de dragul dezgustatorului, pentru mine, ci au aratat faptele din umbra unui om politic vazut atat de relaxat (caci in plan psihologic, omul asta a fost pur si simplu dement).

Asta (printre altele) mi-a placut si mi-a zis mie.

da, da , de acord, ai perfecta dreptate si nu iti pot comenta gusturile, tot ce am vrut eu sa sugerez este ca nimic din film nu este cu adevarat maret.... comparatia cu Vietnam, etc a fost de dragu de a arata ca omul este confruntat cu stari de paranoie politica mult mai mari decat cea a ultimului rege al Scotiei, pentru a mai fi impresionat.. dar de, esti un tip mai sensibil atunci, felicitari (nu sunt sarcastic aici)